În ultimii ani, Sectorul 6 a devenit unul dintre cele mai evidente exemple că regenerarea urbană nu este un vis frumos, ci un proces real, planificat și implementat cu consecvență. Zone neglijate zeci de ani au fost transformate în spații verzi moderne, trotuarele au fost redeschise oamenilor, iar conceptul de „oraș-parc” – atât de invocat, dar rar pus în practică – a început să devină realitate. Acest model nu aparține doar unui sector; el poate fi extins la nivelul întregului București, un oraș care, în prezent, are un deficit uriaș de spații verzi comparativ cu metropolele europene.
Pentru ca Bucureștiul să fie nu doar un loc în care trăim, ci un oraș în care respirăm, este nevoie de o transformare structurală, coerentă și curajoasă. Iar Sectorul 6 oferă deja lecțiile necesare.
„Orașul-parc”: ce înseamnă și de ce funcționează
Conceptul de „oraș-parc” merge dincolo de simpla plantare a câtorva copaci. Este vorba despre o regândire completă a spațiilor dintre blocuri, a circulației, a modului în care oamenii folosesc orașul. În Sectorul 6, asta a însemnat recuperarea terenurilor industriale abandonate, transformarea lor în spații verzi moderne și crearea unor trasee pietonale continue, sigure și bine iluminate. Trotuarele au fost eliberate, parcările au fost reorganizate, iar mobilierul urban – bănci, jardiniere, rastele pentru biciclete – a fost produs chiar în ateliere proprii, cu costuri mult reduse.
Rezultatul este vizibil: cartiere precum Drumul Taberei, Militari, Crângași sau Prelungirea Ghencea trec printr-o schimbare profundă, în care oamenii sunt puși din nou în centrul orașului.
Ce ar însemna acest model aplicat la nivelul întregii Capitale?
Dacă Bucureștiul ar adopta același concept de oraș-parc, efectele ar fi masive: peste 600 de hectare noi de spații verzi ar putea fi adăugate în oraș, prin valorificarea terenurilor abandonate – Splaiul Independenței, platforma Progresul, CFR Triaj, Vitan Sud, foste zone industriale. Cartierelor-dormitor li s-ar putea reda viața, temperaturile ar scădea cu câteva grade în zonele densificate, calitatea aerului s-ar îmbunătăți vizibil, iar presiunea pe marile parcuri ar scădea prin crearea unor micro-oaze în fiecare cartier.
Transformările deja realizate în Sectorul 6 arată direcția
În doar trei ani, Sectorul 6 a amenajat 40 de hectare de spațiu verde nou – 16 hectare în cartiere, 16 hectare la Lacul Morii și 8 hectare în primele două faze ale Parcului Liniei, unul dintre cele mai inovatoare proiecte din București. Această axă verde de 4,2 km, creată pe o linie feroviară abandonată, este un model de regenerare ce poate fi replicat în mai multe zone ale orașului.
Peste 9000 de copaci maturi au fost plantați, schimbând microclimatul urban, iar peste 450 de garaje și construcții ilegale au fost demolate, eliberând spațiu pentru parcări noi și zone verzi. În peste 60% din zonele dens populate se lucrează deja sau s-au finalizat modernizări majore.
Mobilier urban produs local: eficiență, identitate și costuri reduse
Unul dintre cele mai eficiente modele implementate în Sectorul 6 este producerea locală a mobilierului urban – bănci, șezlonguri, jardiniere, rasteluri, stâlpișori, elemente de iluminat. Acest sistem reduce costurile cu 50-70%, permite intervenții rapide și creează o identitate vizuală unitară. La nivelul Capitalei, un centru municipal de producție urbană ar putea aduce economii uriașe și o coerență estetică necesară.
De ce funcționează „orașul-parc”: beneficii sociale, economice, ecologice și psihologice
Spațiile verzi creează comunitate, reduc izolarea și cresc siguranța în cartier. Valoarea imobiliară crește, costurile pentru sănătate scad, iar investițiile private apar în zone regenerate. Ecologic, temperatura scade, aerul se îmbunătățește, iar biodiversitatea revine. Iar ceea ce oamenii resimt cel mai rapid este impactul psihologic: confort, liniște, mândrie locală.
Lecția Sectorului 6 pentru București: da, se poate
Transformarea unui oraș necesită voință politică, curaj, disciplină administrativă și o echipă capabilă să implementeze proiecte reale. Sectorul 6 a demonstrat că este posibil să transformi cartiere întregi în doar câțiva ani, fără costuri inutile și fără blocaje.
„Orașul-parc” nu este o promisiune, ci un model dovedit, gata să fie extins în toată Capitala. Dacă un sector cu aproape 400.000 de locuitori a reușit, Bucureștiul întreg poate reuși. Viitorul orașului aparține celor care aleg proiectele, nu sloganurile.
Ciprian Ciucu – Da, se poate!